Site logo
7 septembrie 2021

Demisia ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, nu a influențat avansul șantierelor de infrastructură feroviară, așa că lucrările la Gara Grădiștea de pe linia 902 București-Giurgiu au continat în forță și azi. Antreprenorul general Porr Construct lucrează acum la demontarea șinelor din vechea stație feroviară și la demolarea podului început în anii 80 peste râul Argeș. Noua gară va fi ”suspendată” la 8 m deasupra solului, din cauza unei idei a fostului dictator Nicolae Ceaușescu.

Adrian Bărbulescu

lucrările la Gara Grădiștea

lucrările la Gara Grădiștea

Vacarm și praf în vechea stație Grădiștea, unde utilajele austriecilor de la Porr Construct lucrează de zor la demontarea șinelor, care vor deveni inutile odată cu construcția noii stații.

Aceasta nu va mai fi la nivelul solului, ci la 8 metri deasupra, unde va fi o singură linie și un peron, la care se va ajunge pe o rampă pietonală. De această dată, proiectul nu mai include lifturi și scări rulante ca la PO Aeroport de pe Magistrala 700 (lucrare realizată tot de Porr Cosntruct), deoarece asemenea facilități sunt greu de întreținut la o haltă dintr-un sat.

Ion Iliescu: ”A fost un proiect tâmpit făcut la indicaţiile lui Ceauşescu”

mineriada din iunie 1990
FOTO radutudor.ro

Dar cum s-a ajuns la soluția ca gara să fie ”în aer”? Ei bine, proiectul a fost amendat la cererea Administrației Canalelor Navigabile, care a menținut în viață o idee mai veche a lui Nicolae Ceaușescu, de a introduce vapoare pe râul Argeș. Mai exact, pe aici ar urma să treacă traseul viitorului canal Dunăre-București, așa că podul peste râul Argeș trebuie construit la o înălțime care să permită trecerea vapoarelor pe canal.

Greu de crezut că acest canal se va realiza vreodată. Multe i se pot reproșa lui Ion Iliescu ca om politic, însă nimeni nu poate contesta priceperea sa într-ale cursurilor de apă, fijnd de profesie inginer hidrotehnist. Ei bine, chiar fostul președinte s-a dovedit a fi principalul opozant al canalului. “Proiectul exista, numai că a fost un proiect tâmpit făcut la indicaţiile lui Ceauşescu pentru navigaţie. Sigur, Ceauşescu era un analfabet şi dădea subiectivitate acestui subiect. Văd că-l reiau unii cu Canalul Dunăre-Bucureşti, asta e o prostie”, spunea în 2013 președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, de profesie inginer hidrotehnist.

În opinia lui Iliescu, Canalul Dunăre-Bucureşti reprezintă de fapt amenajarea cursului inferior al Argeşului în cinci trepte energetice, ceea ce ar duce în câţiva ani la colmatarea în aval, în condiţiile în care râurile transportă materiale solide.

Lucrările la Gara Grădiștea vor continua cu forarea piloților pentru viaduct

lucrările la Gara Grădiștea

Revenind în prezent, lucrările continuă cu demolarea vechiului pod peste râul Argeș început în perioada comunistă. Deja, primul pod, construit pe vremea Regelui Carol I și care s-a prăbușit la inundațiile din 2005, a fost demontat.

În perioada următoare vor începe lucrările la piloții forați pentru susținerea viitorului viaduct care va trece peste râul Argeș și pe care se va afla și noul punct de oprire a trenurilor. De asemenea, va fi dezafectat și pasajul feroviar de peste DN5A, care venea în continuare podului vechi.

La nivelul solului, clădirea gării va fi păstrată și modernizată, deoarece se află într-o stare relativ bună, a declarat pentru Club Feroviar șeful șantierului de la Grădiștea, inginerul Adrian Blejan. Dacă liniile de tren ar fi fost la nivelul solului, construcția podului ar fi necesitat un nivel investițional mult mai mic, nemafiind nevoie de o lungime natât de mare, atâtea deschideri (opt spre București și 27 spre Comana) și nici de o înălțime atât de mare a pilonilor.

Potrivit estimărilor constructorului, forarea piloților și demolările vechilor lucrări de artă vor dura aproximativ șase luni de zile. De menționat faptul că vechiul pod din perioada comunistă avea spațiu pentru linie dublă, în vreme ce pe cel care va fi construit acum va fi linie simplă, la indicația consultantului Jaspers.



Primarul din Comana, mulțumit că au început în sfârșit lucrările la Gara Grădiștea: ”În maxi-taxi, oamenii stau ca peștii”

FOTO Facebook Aurel Eneche

Primarul comunei Comana din județul Giurgiu, de care aparține și Grădiștea, se declară mulțumit că măcar acum, în al 13-lea ceas, au început lucrările pentru refacerea legăturii feroviare directe dintre București și Giurgiu, pe linia 902.

”Este un lucru bun din toate punctele de vedere. Când s-a întrerupt circulația, în 2005, a fost o dramă printre locuitori, care făceau naveta la București cu trenul. Una e cu maxi-taxi, unde oamenii stau ca peștii, și alta e cu trenul – alt confort și siguranță sporită. În afară de funcția de navetă, legătura feroviară va avea și rol turistic, pentru Mănăstirea Comana și parcul Natural Comana, dar și pentru circulația trenurilor internaționale spre Bulgaria și a celor de marfă”, a declarat pentru Club Feroviar primarul Aurel Florian Enache.

Comana va avea două gări – una suspendată și una la nivelul solului



Astfel, după ce lucrările se vor încheia, comuna Comana va avea două gări – Grădiștea (suspendată la 8 deasupra solului) și Comana.

Aceasta din urmă va avea o linie curentă și două abătute, pentru ca aici trenurile din direcții diferite să poată face ”cruce”. Clădirea gării va fi și ea menținută, mai ales că nu se află într-o stare de degradare foarte avanasată și poate fi modernizată.

Între timp, în gara Comana liniile și peroanele au fost năpădite de bălării, în absența trenurilor și a călătorilor. Pe aici s-a mai circulat în urmă cu câțiva ani, când fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc a dispus reintroducerea trenurilor pe linia 902, însă doar între Grădiștea și Giurgiu, în absența podului de peste râul Argeș.

Contractul pentru lucrările la Gara Grădiștea și reluarea circulației pe linia 902, semnat după mai bine de 15 ani de la prăbușirea podului

Pe 4 decembrie 2020, după mai bine de 15 ani și 19 miniștri ai Transporturilor (între timp s-au făcut 20), a fost semnat contractul pentru Podul Grădiștea, cu austriecii de la Porr Construct. Podul a fost luat de ape pe 13 august 2005, în mandatul de ministru al ceferistului Gheorghe Dobre.

De la prăbușirea podului, aflat pe prima linie de cale ferată din Principatele Române, patronii firmelor de microbuze și autocare realizează profituri la care altfel nici nu ar fi îndrăznit să spere. După un deceniu și jumătate însă, aceștia își văd veniturile amenințate, din moment ce ziua în care se va redeschide circulația feroviară se apropie.

Investiție de peste 655 milioane de lei pentru reconstruirea a patru poduri

Proiectul de investiții are o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezintă 560.513.000 lei.

Vor fi reconstruite următoarele poduri de cale ferată:

– pod CF km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiștea, care asigură supratraversarea căii ferate peste râul Argeș. În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 m.

– pod km 18+265 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.

– pod km 18+402 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.

– pod km 28+375 peste râul Neajlov. Noul tablier va avea deschiderea de 70 m.

Inginerul Adrian Blejan a precizat că lucrările la cele patru poduri vor începe simultan, după dezafectarea construcțiilor existente.

Eșalonarea investiției se va face relativ egal pe parcursul a doi ani, cât este preconizat să dureze lucrarea. Lungimea traseului este de 12,02 km și cuprinde două viaducte și patru poduri.

We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Cart

Coș

Share